Când a fost ultima dată când ai stat la masă cu trei generații din familia ta, ascultând povești despre cum era viața „cândva”?
Pe nesimțite, am pierdut obiceiul de a ne transmite unii altora poveștile vieților noastre — cu tot arsenalul lor de detalii, nuanțe și emoții. Şi nu prea am pus nimic în loc. Dimpotrivă: pe ideea că totul e la un click distanță, ne-am pierdut și exercițiul amintirii.
La capătul acestui drum pierdem ceva mai grav: trecutul autentic. Cel al poveştilor noastre de viață.
Cu gândul de a recupera puțin din ce s-a pierdut, am pornit poveștileieșenilor.ro — o arhivă a memoriei ieșenilor. Poveşti reale, spuse de cei care le-au trăit, într-un singur loc la care să aibă acces oricine, azi şi în viitor.
Poate că peste ani şi decenii, citindu-ne poveștile de viață, urmaşii noştri se vor înţelege mai bine atât între ei, cât și pe ei înşişi.
Pavel Lucescu
poveștile ieșenilor 